O numire ilegala cit Universitatea

text publicat de Florea Ioncioaia

Zilele trecute am aflat că ar fi fost desemnat un director „definitiv” la Departamentul de Jurnalistică al Universităţii. Iată o veste bună, îndelung aşteptată. S-ar putea crede că începînd de acum arbitrariul, impostura şi ilegalitatea, care domnesc de ceva timp la acest departament, vor lua sfîrşit. Se întîmplă ca persoana desemnată să fie dl. Andi Lăzescu, faţă de care am o veche simpatie, probabil, reciprocă. În plus, d-sa este un om de media cunoscut, cu care am colaborat întotdeauna foarte bine, cu excepţia unui incident recent, binecunoscut deja publicului. Am avut de atunci o lungă discuţie, ca nişte oameni maturi şi raţionali.

Veştile bune se opresc însă aici. Nu este vorba că această numire s-a făcut fără cea mai mică urmă de consultare cu membrii departamentului, deşi fuseseră mai multe promisiuni în acest sens. Aceasta este deja obişnuit în mediul nostru academic, care trăieşte în general sub autoritatea revelaţiei divine.

Primul lucru şi cel mai important care este în neregulă aici priveşte chiar legalitatea acestei numiri. Oricine poate vedea, la o simplă analiză, că numirea dlui Lăzescu este perfect ilegală. Aş spune chiar de o ilegalitate stînjenitoare, prin ea însăşi agresivă, care proiectează Universitatea direct în jungla Africii Centrale. Refuz încă de aceea să cred că dl. decan Avădanei a putut face o asemenea propunere, iar dl. Işan, noul rector, care mi s-a părut un om cu capul pe umeri, a semnat o asemenea numire complet în afara legii.

Iată de ce.

Atît Hotărârea Senatului nr. 5/13.12.2007, cu privire la metodologia de organizare a alegerilor pentru structurile şi funcţiile de conducere academică din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi (Precizări, pct. 7), cît şi Ordinul Ministrului nr. 2538 din 1.11. 07 (la art. 4.1) arată clar că funcţiile de şef de departament nu pot fi ocupate decît de cadre didactice cu titlul didactic de profesor sau conferenţiar universitar. Or, Dl. Lăzescu, cu toată simpatia mea, nu este decît lector. (Se poate consulta, pentru un plus de autoritate, şi art. 72, aln.2 din Statutul Personalului Didactic, legea nr. 128/1997.)

Dl. decan Avădanei îşi motivează această încălcare a legii prin faptul că ar fi cerut o dispensă din partea Biroului Senat al Universităţii pentru dl. Lăzescu. Nu ştiu în ce condiţii se dau dispensele de acest fel de către Biroul Senat, dar la paragraful următor al Ordinului amintit se spune că se poate accepta o derogare de la aceste prevederi numai în cazul departamentelor în curs de acreditare, dar numai dacă nu există în departament cadre titulare care să aibă titlul de conferenţiar sau profesor, şi de asemenea numai dacă persoana propusă este doctor. În situaţia de faţă nu avem nici una din aceste condiţii.

Totuşi, dl. Avădanei susţine că ar fi luat această hotărîre întrucît la cele trei runde de alegeri (au fost de fapt numai două, pentru că la primul tur s-a ales!) din cadrul departamentului nu a fost ales nici un candidat: Astfel, spune dl. decan, „la al treilea tur de alegeri, conf. dr. Dorin Popa s-a retras înainte de a începe votarea, iar conf. dr. Florea Ioncioaia nu a primit decît un singur vot pro, motiv pentru care nu a fost ales şi departamentul a rămas fără şef”. /Cuzanet din 17 aprilie, ora 16.00, Alexandru Lăzescu este noul director al Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării. Semnat : Anca Elena Mihai./

Este surprinzător pentru mine să aud un asemenea sofism, demn de Pilat din Pont, ca să fiu în ton cu momentul. La drept vorbind, pare mai curînd unul de tip Mischie. Mai întîi că la ultimul tur de scrutin subsemnatul n-a primit un singur vot, ci două (de fapt trei, dacă intrăm în logica dlui Avădanei, al treilea era al meu, auto-anulat voluntar, din raţiuni pe care nu vreau să le prezint acum!). Dar faptul cel mai semnificativ este că dl. decan calcă pur şi simplu în picioare orice logică simplă. Iată trei exemple:

1. Pentru dl. Avădanei, ca şi pentru Biroul Senat, este mai legitim cineva care nu a participat deloc la alegeri, n-a depus un CV, un proiect managerial, n-a intrat deci într-o logică instituţională şi democratică, şi nu întruneşte condiţiile legii, decît cineva care a făcut-o şi care întruneşte toate acestea. Amintesc aici că dl. Popa s-a retras din competiţie ca protest pentru lipsa de reacţie a colegilor şi a Facultăţii faţă de atacurile demenţiale la care fusese supus pe un site anonim, care funcţiona de pe serverul Universităţii şi se pare cu colaborarea unor colegi şi a unor membri ai aparatului Universităţii;

2. Pentru dl. Avădanei, ca şi pentru Biroul Senat implicit cineva care a obţinut un vot, două sau trei poartă un fel de stigmat în raport cu cineva care n-a primit nici un vot şi care nu şi-a făcut publice în nici un fel ideile manageriale;

3. Pentru dl. Avădanei, ca şi pentru Biroul Senat, rezultatul unui vot, fie acesta cît de democratic (ceea ce nu-i deloc cazul la DJSC, ştim deja aceasta!), este deasupra legii;

Aceasta din urmă eroare pare fi de fapt sursa acestui abuz. De fapt, legea spune că decanul poate hotărî ceea ce comunitatea respectivă n-a putut, dar numai în limitele legii. Mai clar spus: dl. decan trebuia să înceapă prin constatarea faptului că pe calea procedurilor democratice obişnuite departamentul nu-şi poate alege un director şi apoi trece la numirea unui director, dintre conferenţiarii şi profesorii disponibili. Atît şi nimic mai mult. În această situaţie, nu mai contează voinţa majorităţii, ci voinţa legii. Reamintesc tuturor că într-un stat de drept nici măcar parlamentul nu poate fi deasupra legii. Aceasta este de fapt raţiunea de a exista a curţilor constituţionale, în toate ţările civilizate. Ca să fiu şi mai clar, dacă mîine o majoritate de francezi ar vota ca toţi fumătorii să fie arşi pe rug, aceasta nu s-ar putea pune în aplicare, pentru că ar intra în contradicţie cu legea, în acest caz, Constituţia şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Prin urmare, dl. decan nu avea de ce să ceară o dispensă în acest caz, întrucît în departament există două cadre didactice care îndeplinesc condiţiile legii şi cărora nici participarea la scrutin, nici retragerea nu le-a invalidat dreptul de a fi numiţi în această calitate, iar Biroul Senat n-avea de ce să dea această dispensă. Decizia decanului nu era condiţionată de numărul de voturi sau de numărul de copii al celor implicaţi.

Această decizie abuzivă pune de asemenea cîteva probleme morale extrem de spinoase, pe care comunitatea noastră academică pare să le ignore în mod ciudat. Ce interese pot motiva un profesor universitar, cotat ca un intelectual onorabil, cel puţin, să comită un asemenea gest arbitrar? Ce se ascunde de fapt la DJSC? Cît de mari sunt presiunile şi de unde vin acestea dacă întreg Biroul Senat a putut comite o asemenea gogomănie?

Este interesant de altfel că nimeni nu se întreabă de ce acest boicot electoral contra mea? N-am auzit pe nimeni din „grupul electoral Condurache” să ofere cea mai mică argumentare a acestui gest. Altfel spus: ce este în neregulă cu candidatura mea. Proiectul managerial? Persoana? Convingerile mele estetice sau simpatiile ideologice? Este inutil să mai adaug că la Universitate lucrăm în general cu argumente şi nu cu invective.

În fine, arbitrariul deciziei mă scuteşte de a mai explica la infinit de ce prefer să fac publice aceste lucruri decît să ne spălăm rufele în familie. Mi se pare că numirea cuiva care a venit la Universitate abia de cîteva săptămîni sugerează că există două categorii de cadre didactice la DJSC: unii care sunt ciumaţi, chiar dacă au fondat şi susţinut cu munca lor acest departament, iar alţii, care sunt predestinaţi din naştere să controleze deciziile, chiar dacă nu ştiu prea bine nici de ce se află la Universitate. Găsesc asta jignitor pentru condiţia de universitar în general.

Anunţ din nou că nu mă interesează postul de director al DJSC şi că sunt dispus să renunţ la dreptul meu în favoarea oricărui coleg care îndeplineşte condiţiile legii.

O săptămînă calmă, tuturor!

Florea Ioncioaia

Cresc sansele lui Gigi

Dupa modul cum demarase precampania electorala am avut curajul sa fac mai multe pariuri. Dar toate cu acelasi numitor comun: Gigi nu mai iese primar. Iar logica mea era simpla. Oprea ia in primul tur in jur a 33-35%. Nu neaparat ca e bun si il vor iesenii. Ci pentru ca ar fi singura alternativa a celor care vor sa scape de Nichita si are in spate un partid care va obtine pe municipiu acele procente de care pomeneam. Adomnitei va lua circa 12-15%. E tinar, are vizibilitate si notorietate, iar PNL nu sta chiar atit de prost la Iasi. Mai este Irina Schrotter care va musca si ea vrea 10-12%. Mai sunt si celelalte partide care vor aduna prin candidatii lor vreo 6-8%. Prin urmare, dupa logica de atunci, Nichita putea sa ia maxim 37-38%. Un primar in functie sa ia 37-38% cam nasol. Plus ca diferenta dintre el si urmatorul era foarte mica. Prin urmare, in turul doi ar fi fost o simpla formalitate pentru Oprea sa devina primar.

Lucrurile s-au schimbat radical. Irina Schrotter iese din scena. Prin urmare dispare un candidat anti-Nichita. In aceste conditii, actualul primar are sanse mari sa-si creasca procentele. Va trece, cred, peste 43-45%. Ceea ce ii asigura prima sansa in turul doi. Ba chiar, cu o campanie intelingenta, poate chiar sa cistige din primul tur.

Insa, toate aceste supozitii sunt valabile doar in conditiile unei desfasurari normale a campaniei. Pot aparea elemente noi, precum vizite la DNA, la Politie, retineri, dosare de coruptie noi, etc, care pot afecta procentele lui Nichita. In functie de acestea vom sti care sunt sansele lui Nichita sau ale lui Oprea de a deveni primari.

Elan, Zobi si Irina si cacealmaua de milioane. De euro!

Retragerea Irinei Schrotter din cursa pentru Primaria Iasi a fost (sau nu!) o surpriza. Cert este ca in jurul creatoarei de boarfe s-a facut multa vilva. S-a dat in spectacol, a pozat in victima, a pozat in salvatoarea orasului, a jucat un teatru ieftin. Sau, cum ar spune sotul ei, a mers la cacealma. Pentru a sti cu adevarat motivul retragerii tovarasei Schrotter, ar trebui sa derulam filmul inapoi si sa vedem de ce a intrat modista ieseana in acest joc.

Sa recapitulam. Nichita da un teren din centrul Iasului firmei Iulius Group pentru a realiza un proiect imobiliar de amploare. Terenul incepe sa surida si altor investitori, printre care sotii "doamnelor" Schrotter si Radulescu. Pentru ca nu au reusit sa-i sufle lui Dascalu afacerea cu Primaria Iasi, cei doi au declansat un razboi monstru: atacuri in presa, dosare la Politie si DNA, carotaje politice, etc. In ciuda acestor lucruri, proiectul a mers mai departe. Cei doi sacali imobiliari au inteles faptul ca in privinta Palas nu se mai poate da inapoi. Dar, atunci, au vrut si ei, in compensare, o afacere de milioane moca. Adica, in termeni mai populari, dreptul de smecheri. De unde? Tot de la Nichita, pe care aveau cu ce-l stringe de oute. Prin urmare, doar trebuiau sa puna presiune pe el intr-o problema care-l doare: postul de primar.

Atunci, inevitabilul a aparut: Irina, creatoarea de boarfe, candidat la functia de primar al Iasului. A inceput sa faca tam-tam, a aparut prin presa, si-a mai luat citeva panouri publicitare, a platit citiva tineri sa umble bezmetici prin oras si sa-l streseze pe Gigi. Iar munca lor nu a fost in zadar. Gigi a cedat si le-a promis ce si-au dorit. Binenteles ca, cei doi sacali au cerut si garantii exprese inainte de a o scoate de pe scena pe doamna actor-candidat.

Firesc, le trebuia si o iesire onorabila. Iar ca sa joace la doua capete, chipurile se fac ca-l sustin pe Oprea. Cica, Irina ii cedeaza voturile ei lui Oprea. Care voturi? Ea are doar unul singur. Doar nu va inchipuiti ca Irina avea in portbagaj vreo doi-trei saci cu voturi si i le-a pus in circa lui Oprea! Hai sa fim seriosi. Cine vroia sa o voteze pe Irina se va reorienta: nu va merge la vot sau va vota pe altcineva. Dar nu neaparat pe Oprea. Poate pe Adomnitei, poate pe Nichita, sau poate pe altii.

Iar ca sa citez un mare om inca in viata, "va mai dau un element". Irina Schrotter era singurul candidat care i-o tragea in gura primarului Nichita. O singura voce care i-a stirbit multe procente. O singura voce care a scos la iveala golaniile si minciunile primarului. Cine cistiga prin disparitia acestei voci? Evident Nichita! De ce l-ar ajuta Irina Schrotter pe Nichita, dusmanul ei declarat? Pentru ca Zobi si Elan si-au primit afacerile care le doreau!

Daca Irina Schrotter vroia sa-l ajute pe Oprea raminea in cursa. Ar fi fost cel putin doi candidati care ar fi echilibrat balanta candidatilor iepure pe care ii are Gigi: Oancea si Adomnitei.

Ziarul de Pacalici

Inca o data, cei de la Ziarul de Iasi imi confirma faptul ca sunt niste pacalici de presa. Ca de fapt e numai gura de ei, in realitate fiind un ambalaj care ascunde un produs de proasta calitate. Ca de fapt ei mai mult te aburesc decit te conving ca ar fi buni. N-am sa mai trec in revista textele pe care asa zisii lideri din Bucsinescu le copiau sau le preluau de la alte ziare si le vindeau ca si cum le-ar fi descoperit in premiera acele informatii. Nu mai trec in revista arogarea unor merite care nu le apartin. Tupeisti si mincinosi au fost tot timpul. Doar vreau sa va mai dau un exemplu despre valoarea lor. Zilele trecute citeam in "Academia Catavencu", la rubrica de birfe, citeva informatii despre PF Daniel in contextul luptei sale cu IPS Teofan , mitropolitul Moldovei. Astazi, citesc aceleasi informatii, la virgula, si in Ziarul lu' peste prajit. Numai ca nenii de acolo se buricau pe ei ca au ei aceste informatii din surse sigure si demne de incredere, unde numai ei au acces. Adica, au baietii niste cohones de nu le mai incap in pantaloni! Pe naiba. Sunt niste pirliti care copie cu nerusinare texte din alte publicatii. Niste plagiatori. Niste ciumpalaci care se cred dumnezei cind, de fapt, ei sunt doar niste amariti muritori de rind.

Scrisoare deschisa Dorin Popa

Dupa campania dusa impotriva Dlui Florea Ioncioaia (pentru al carui articol UN GENIU AL ZILELOR NOASTRE - Daniel Condurache dvs., Domnule Rares Neamtu, ati demisionat din functia de director al ziarului FLACARA IASULUI), acum se duce o campanie impotriva mea serios sustinuta de catre persoane obscure, chiar de pe serverul Univ. noastre. Nimeni nu pare interesat de adevar, ci doar cum poate sa ma acuze mai bine si mai profund. Nu conteaza ce s-a intimplat, daca am cea mai mica vina, interesul enorm este sa fiu acuzat, sa se spuna orice impotriva mea, numai pt. ca un pieton a sarit pe capota masinii pe care o conduceam, cu patru ani in urma. Nu am fost cautat de niciun ziarist, in cei patru ani, chiar daca au aparut zeci de articole pe acest subiect. Niciun martor ocular al accidentului, desi au fost multi, nu a fost intrebat despre accident de catre presa ieseana : nici soferul microbuzului, nici asistenta medicala si soferul de pe salvare, nici expertul criminalist Victor Tindeche din Bacau si nici expertul tehnic prof. univ. dr. Radu Gaiginschi, de la UTI, nici subinspectorul Iulian Iftodi de la Politia Rutiera Iasi, nici avocatii familiei Bazga ( pe care spune ca i-am "cumparat", desi nu am discutat cu niciunul dintre ei si, deci, nu-i cunosc), nici macar martorii falsi adusi de familia Bazga, care nu au vazut accidentul si care au recunoscut, apoi, acest lucru. Nimeni nu a fost intrebat inafara dnei Gabriela Bazga. Declaratiile mele, care au aparut in ziare, sunt, toate, inexacte, deoarece au fost deformate, din neglijenta sau cu premeditare. Nimeni nu m-a cautat personal, ci am fost, in patru ani, sunat de trei ori de catre redactii fara a mi se comunica daca sunt sau nu inregistrat. Primii care m-au sunat ati fost dvs., cei de la Ziarul de Iasi, chiar in seara zilei de 10 decembrie 2004. La telefon era o fosta studenta silitoare si serioasa, careia i-am povestit ghinionul imens in care am fost implicat, precizind ca totul s-a petrecut dupa ce trecusem de trecerea de pietoni, ca nu aveam viteza si ca viteza pietonului era probabil mai mare decit a masinii. Luni, 13 dec. 2004, in Ziarul de Iasi a aparut articolul "Poetul Dorin Popa a facut acicident mortal la Bucium ", precizindu-se ca s-a produs "chiar pe trecerea de pietoni", dindu-se si poza mea suficient de mare, asa cum merita infractorii, mafiotii si raufacatorii. Poza victimei - cea din vina careia s-a produs accidentul nu aparea. Articolul nu era semnat de fosta studenta, ci de Nicolae Manoliu, ziarist fictiv. Studentii imi spun sa-l dau in judecata pe autorul articolului, dar acesta nu exista. Oricine a avut tangente cu Ziarul de Iasi/Monitorul stie ca acest nume este o inventie redactionala cu care se semneaza articolele "delicate", tocmai pt. a nu putea avea urmari in Instanta. Apoi, aproape toate ziarele din Iasi s-au intrecut in a scrie despre "rotile Peugeot-ului ucigas", desi contactul intre pieton si masina a fost direct pe capota, luindu-se declaratii unor persoane care nu aveau nici cea mai vaga idee despre accident si care spuneau ceea ce le trecea prin minte. Nimeni nu m-a intrebat nimic si nu a intrebat nici vreun martor al celor intimplate. Nu s-a facut , in patru ani, nici cea mai mica investigatie de presa, desi s-au scris multe articole despre acest caz. Nu s-a dorit nici o lamurire, nici o informare a cititorilor, ci doar colectarea unor opinii despre accident. Nu am declarat ca pietonul "s-a taiat rau de tot" intr-un geam de la spitalul "Sf.Spiridon" in lupta cu gardienii de acolo, nu am declarat ca "l-am dus pe pieton la Spitalul de Neurochirurgie", pt. ca nu l-am dus eu, ci Salvarea, care a venit suficient de repede etc. Singurele mele declaratii despre accident sunt cele de mai jos. De altfel, nici macar unul dintre ziaristii care m-au sunat nu au semnat articole despre caz. Articolele apareau in ziarele respective , dar erau mereu semnate de catre altcineva decit persoana cu care discutasem la telefon. La postul TELE M, desi am precizat, telefonic, limpede, ca accidentul nu s-a petrecut pe trecerea de pietoni, s-a spus la stiri, in martie 2008, DE TREI ORI, ca totul s-a intimplat pe trecere. Nu am fost contactat nici de ziarul "Gardianul" in care au aparut , de asemenea, declaratii care mi-au fost atribuite. Cosmarul meu continua, dupa patru ani, si constat ca sunt oameni care doresc sa ma condamne, fara a tine cont de posibila mea nevinovatie.Cu cele mai bune ginduri,D.P.

Exercitii de intelegere
Dorin Popa
Acum cativa ani semnam in Ziarul de Iasi (Monitorul), in pagina de opinii, rubrica Exercitii de intelegere. In vremea din urma, am mai multe nedumeriri decat oricand. Intelegerea lumii este parca mai dificila. Traiesc, de 4 ani, un cosmar in care sunt ingropat de viu, fara ca, juridic, sa am cea mai mica vina. Legile oamenilor sunt si mai de nepatruns, acum, pentru mine. "Il cunosc pe dl Dorin Popa de 35 de ani si daca ar fi existat doar o farima de vinovatie in acea nefericita intimplare, dupa cum il stiu, s-ar fi intemnitat singur", scrie Virgil Grigoras pe un forum in care sunt numit criminal, fara sovaire. Ma intreb doar daca, astazi, iesenii mai pot crede ca in Romania cineva - oricine ar fi acela - poate pune legea morala deasupra interesului personal.Avalanşa de materiale apărute in ultimele saptamini în presa locală (şi naţională) cu privire la accidentul în care am fost implicat în seara de 10 decembrie 2004, mi-a prilejuit câteva constatări pe care doresc să le fac publice.Aproape fără excepţie, presa locală a fost părtinitoare: articolele cu privire la recenta soluţie de neîncepere a urmăririi penale au prezentat în mod tendenţios şi disproporţionat opinia - subiectivă, prin natura situaţiei - a unei singure părţi.Dezinformarea / informarea trunchiată şi tendenţioasă practicată de presă încă din 2004, imediat dupa producerea evenimentului, a generat o revoltă absolut firească (pe care o pot înţelege) în rândul familiei accidentatului, Cristian Bazga.Dincolo de compasiunea pe care o am pentru familia acestuia, mă nedumereşte atitudinea pasivă a presei, superficialitatea acesteia şi dezinteresul faţă de societate, în ansamblul ei. O minimă lectură a expertizelor şi rapoartelor întocmite în cadrul anchetei ar fi fost suficientă pentru a constata că familia accidentatului a întreprins permanent demersuri pentru a întârzia finalizarea dosarului, introducând, în mod fraudulos, în ancheta organelor abilitate declaraţii mincinoase, luate la domiciliul propriu unor persoane care fie nu au fost prezente la locul accidentului, fie au sosit mult după producerea lui. Doi martori care au declarat, iniţial, că accidentul ar fi avut loc pe trecerea de pietoni sau că ar fi găsit acolo diverse obiecte au recunoscut, pe parcursul anchetei, că NU au asistat la accident, dar că au scris şi au înmânat "mai multe declaraţii" familiei vătămate "la solicitarea acesteia, precizând că în acest sens s-au deplasat la domiciul lor". Mai mult, luând în calcul aceste mărturii mincinoase, procurorii au fost nevoiţi să dispună un supliment de expertiză (o simulare) ale cărui rezultate contrazic, în mod firesc, "planşele fotografice efectuate autoturismului de către organele de poliţie cu ocazia cercetării la faţa locului".În condiţiile în care în materialele menţionate redacţiile şi-au asumat, ca unic punct de vedere, opinia unei singure părţi, iar numele meu a apărut doar cu titlu de inventar, pentru a mima obiectivitatea, sunt obligat să constat că adevărul pare a fi astăzi, necondiţionat, de partea celui care găseşte mijloacele adecvate pentru a atrage atenţia presei. Ca atare, mă întreb câtă nevoie mai avem de justiţie, de procurori ori tribunale, când greva foamei sau ameninţările cu moartea devin garanţi sine-qua-non ai dreptăţii şi adevărului absolut.Astfel, presa ieşeană a vehiculat fără nici o documentare prealabilă informaţii false, care pot fi contrazise cu documente oficiale. Pentru o corectă informare doresc să rectific, aici, doar câteva dintre cele mai flagrante astfel de afirmaţii:1. "Accidentul a avut loc pe trecerea de pietoni..."După cum au declarat martorii prezenţi la fata locului, accidentatul alerga către un maxi-taxi staţionat după trecerea de pietoni (pe direcţia mea de mers, Bucium-Podu Roş). Ca atare, pentru ca accidentul să se fi produs într-adevăr pe trecerea de pietoni, ar fi însemnat ca victima să fi alergat paralel cu maşina pe care o conduceam spre a ajunge la mijlocul de transport oprit după marcajul pietonal. În realitate, victima a parcurs un traseu oblic dinspre poarta spitalului către maxi-taxi, traseu care nu a avut nici un punct de tangenţă cu trecerea de pietoni. Accidentul s-a produs DUPĂ trecerea de pietoni şi DUPĂ microbuzul oprit la sfârşitul marcajului pietonal. Cercetările efectuate ulterior, pe baza măsurătorilor realizate de către poliţia rutieră în seara accidentului, au arătat că impactul a avut loc la circa 11 metri după zona de protecţie a pietonilor.2. "Şoferul se intorcea de la o petrecere"Mă întorceam de la Galaţi, unde în acea vreme ţineam nişte cursuri laUniversitatea "Dunărea de Jos" , întrucât salariul de cadru didactic era insuficient pentru plata ratelor maşinii achiziţionate în leasing.3. "Şoferul îşi testa frânele maşinii nou achiziţionate"Maşina fusese achiziţionată cu un an şi jumătate înainte şi avea deja la bord aprox. 50.000 km.4. "Maşina circula cu viteză foarte mare"Aşa cum s-a stabilit de către toate expertizele, aveam viteza de 42-43 de km/h, deşi maximul permis în acea zonă era de 60 km/h. Am declarat la sediul Poliţiei Rutiere, imediat după producerea accidentului, că, încă de la intrarea în oraş, aşa cum fac întotdeauna, am încetinit la 50 km/h ( sub viteza limită admisă), amintindu-mi de vorba tatălui meu că multe dintre accidente se produc în apropierea casei, din relaxare şi nerabdare. În momentul în care am vizualizat trecerea de pietoni din faţa spitalului, am redus şi mai mult viteza , la 40 km/h, întrucât de o parte şi de cealaltă a marcajului pietonal staţionau două mijloace de transport în comun. Soţia mi-a şi spus, înainte de trecere, că circulam cu o viteză de aprox. 40 de km/h, declarând acelaşi lucru şi la Poliţia Rutieră, fapt care a fost confirmat de expertizele întocmite ulterior.5."Roţile Peugeot-ului ucigaş"Nu a existat nici un contact între partea frontală a maşinii şi accidentat. După ce am trecut de cele două autovehicole şi de trecerea de pietoni, când mă pregăteam să accelerez mi-a apărut brusc în lateral-stânga, dinspre Spital, un tânăr alergând cu mare viteză, fără să se asigure deloc, care, aşa cum au declarat ulterior martorii prezenţi la faţa locului la acel moment, a încercat în ultima clipa să sară peste capota maşinii pentru a evita impactul. Am frânat brusc şi am tras de volan către dreapta, fără a putea evita însă coliziunea. Din fotografiile Poliţiei se poate constata faptul că nu a existat nici un contact frontal între tânărul accidentat şi maşină, ci doar între capotă lateral-stânga, parbriz şi acesta, pietonul sărindu-mi cu genunchiul pe capotă, apoi lovindu-se cu capul de parbriz.La Reconstituirea efectuată în febr. 2007, prof. univ. dr. Radu Gaiginschi, de la UTI, expert solicitat de Poliţia Rutiera prin subinspectorul Iftodi, mi-a spus că rar a văzut un caz mai clar de nevinovăţie a conducătorului auto, exprimându-şi - deşi atunci l-am văzut întâia oară - nedumerirea că sunt purtat pe drumuri de trei ani de zile. Domnul profesor Gaiginschi a lăsat să se înţeleaga că, din punct de vedere tehnic, nu există nici o deosebire între accidentul în care am fost implicat şi o sinucidere.Cred ca este corect sa precizez că veneam de la cursuri, că am oprit autoturismul imediat, ca i-am acordat tânărului accidentat primul ajutor (respiraţie gură la gură), am telefonat la Salvare şi la Poliţie, l-am reţinut până la sosirea ambulanţei, deşi acesta solicita insistent, dupa ce şi-a revenit din şoc, să fie lăsat să plece acasă, pentru că nu are nimic. Nimeni, dintre cei din jur, nu a venit să mă ajute în nici un fel. Cristi Bazga avea o rană mică la cap, datorată contactului cu parbrizul, dar care nu şiroia, la venirea Ambulanţei. Nu am mişcat autoturismul din locul în care s-a oprit decât după ce Poliţia l-a fotografiat din toate unghiurile. Pe baza acestor date şi a acestui comportament, probabil, pasagerii celor două mijloace de transport în comun şi alţi martori afirmau că nu am avut nici o vină şi că vor declara acest lucru Poliţiei, dar, din nefericire, aceasta a sosit destul de greu, după plecarea Ambulanţei şi a unui număr însemnat dintre martori!. Toţi îmi spuneau că nu am nici cea mai mică vină şi că tânărul nu va păţi nimic, mai ales că mergea singur pe picioare. Martorii care au văzut accidentul exact aşa au şi declarat Poliţiei, începând cu şoferul maxi-taxiului. Am rugat de asemenea un paznic, coleg cu cel accidentat, să-l însoţească până la spital, deoarece asistenta se plângea că nu-l poate reţine singură în Salvare şi că acesta spune în continuare că vrea să meargă acasă. Am fost testat cu etilotestul (rezultatul, fiind, evident negativ) şi m-am deplasat, cu autoturismul personal, la sediul Poliţiei unde am dat declaraţii cu privire la evenimentul rutier. Între timp, m-am interesat despre starea lui Cristi Bâzgă la Spitalul de Neurochirurgie unde a fost transportat de către Salvare şi mi s-a comunicat că acesta, după tomografiere, nu prezenta leziuni neurologice şi a fost trimis la UPU - Sfântul Spiridon pentru un consult intern.. Patru ore mai târziu, când am telefonat la UPU - Sfântul Spiridon din nou, pentru a mă informa cu privire la starea lui Cristi, mi s-a spus că acesta a decedat.Deşi am insistat în declaraţiile mele asupra necesităţii efectuării unei anchete în privinţa tratamentului medical de care a beneficiat (sau nu!) tânărul accidentat, instituţiile abilitate au neglijat acest aspect. Cum s-a facut ca pacientul a plecat pe picioare de la Spitatlul de Neurochirurgie, iar, dupa citeva ore, la UPU "Sf. Spiridon" se constatata decesul sau? Ce s-a intimplat intre timp ?Deşi toată lumea m-a asigurat că nu am nici cea mai mică vină, de patru ani trăiesc un coşmar, cu ameninţări, cu afişe lipite în tot oraşul în care sunt prezentat drept criminal. Acum, când mă liniştisem că procurorii şi-au învins timiditatea în declararea adevărului, emitand o Ordonanta de neincepere a urmaririi penale, atacurile s-au înteţit cu asupra de măsură. Coşmarul nu s-a încheiat. Continuă cu fervoare, doar pentru ca, in vreme ce circulam cu o viteza mult mai mica decat limita admisa, un tanar a sarit pe capota masinii pe care o conduceam. Nu am facut altceva decat sa respect legea, circuland pe o strada din Iasi. Legile oamenilor sunt si mai de nepatruns, acum, pentru mine. "Il cunosc pe dl Dorin Popa dev 35 si daca ar fi existat doar o farima de vinovatie in acea nefericita intimplare, dupa cum il stiu, s-ar fi intemintat singur", scrie Virgil Grigoras pe un forum in care sunt numit criminal, fara nici o urma de indoiala. Ma intreb doar daca, astazi, iesenii mai pot crede ca in Romania cineva - oricine ar fi acela - poate pune legea morala deasupra interesului personal.
16 aprilie 2008 05:27

Capcana liberala pentru Nichita

Astazi, liberalii lui Relu Fenechiu, prin mina directorului de la Directia Generala a Finantelor Publice Iasi, Anton Dobos, au sigilat statia de carburanti a Regiei de Transport Public Local. Aceasta actiune va avea urmatorul efect: autobuzele si microbuzele care deservesc transportul public local nu vor mai putea functiona. Practic, prin aceasta masura a liberalilor este sabotat transportul public. Iar efectul va fi unul destul de naspa pentru Gheorghe Nichita. Adica, iesenii care vor avea de suferit vor injura regia si municipalitatea pentru inghesuiala din mijloacele de transport care vor opera (tramvaie sau mijloacele Unistil). Iesenii vor acuza de asemenea lipsa mijloacelor pe anumite trasee, precum si orice alte disfunctionalitati ivite in transport. Singurul vinovat, in mintea iesenilor, va fi primarul Nichita. Ceea ce inseamna voturi pierdute. indiferent ce va spune Nichita, actiunea celor de la finante este legala. Iar orice alta dezbatere pe acest subiect va scoate la iveala faptul ca regia a fost inglodata in datorii de Nichita pentru pomenele electorale pe care le-a facut.

E clar ca actiunea de sigilare a statie de carburanti are un motiv electoral. E greu de crezut ca situatia se va remedia foarte repede. Regia are aproape 600 miliarde lei datorii la Finante, iar Primaria nu are acesti bani. Prin urmare, adversarii politici ai primarului Nichita vor avea motive blamare a celor patru ani de conducere nichitiana. Ramine de vazut daca primarul va avea o solutie de urgenta pentru a scapa din aceasta capcana, si ce rol va juca Unistil, firma-capusa protejata de Nichita.

Minciunile lui Nichita la B1TV

Ma uit la B1TV si ascult ce minciuni ordinare spune primarul Iasului, Gheorghe Nichita. Uneori radiaza de ipocrizie. Lasind la o parte faptul ca emisiunea e una platita cu bani grei, pentru a-si face imagine, ascultati timpeniile care le spune:

In primul rand, a vehiculat cifrele unor sondaje privind intentia de vot. Cu tupeu si nesimtire, ca de obicei, spune ca el s-ar situa undeva la aproximativ 47%, iar urmatorul contracandidat ar avea in jurul a 20%. Total fals. Un sondaj comandat de PSD, si realizat cu aproximativ 3 saptamini sau o luna in urma, are urmatoarele rezultate: Nichita undeva pe la 43%, urmat de Oprea pe la 31-32%. Asta in conditiile in care de atunci lucrurile s-au mai schimbat, in sensul ca Nichita a mai scazut ajungind sub 40%, iar Oprea a trecut de 35%.

In al doilea rind, tovarasul Nichita a afirmat raspicat: "I-as da pe mina justitiei pe cei care au folosit banii populatiei in scop electoral." Nu stiu cum se numeste in termeni medicali aceasta boala (probabil schizofrenie), dar primarul Nichita este unul dintre smecherasii din politica, care folosesc banii populatiei in scop propriu si in scop electoral. De pilda, Curierul de Iasi, material de propaganda pentru Nichita, este finantat cu miliarde de lei din banii iesenilor. Asfaltari facute de mintuiala pentru a lua ochii iesenilor. Mii de flori plantate, doar anul acesta, pentru a prosti electoratrul. Pomeni electorale pentru pensionari si studenti. Toate din banii iesenilor pentru a-si atrage voturile populatiei. Pai atunci, sa se dea singur pe mina justitiei. Si poate ca daca e asa deschis, poate mai zice si alte "smenuri" procurorilor sau judecatorilor.

In al treilea rind, Nichita a afirmat ca in ultimii patru ani a gindit si a pus pe picioare un mega proiect: zona metropolitana. Iarasi fals. Proiectul cu zona metropolitana este creatia lui Lucian Flaiser. Prin urmare, Nichita isi aroga merite care nu-i apartin.

Teapa lui Flaiser

Lucian Flaiser a luat cea mai mare teapa politica din viata sa. Daca decizia PD-L va ramine definitiva, Lucian Flaiser spune adio Consiliului Judetean. Din punctul de vedere al functiei de presedinte. Poate PD-L ii va da un post de consilier. Cine stie?

A parasit PSD pentru a putea candida la functia de presedinte al CJ Iasi. L-a refuzat pe baronul Relu Fenechiu care i-a propus sa candideze din partea PNL. A lasat vrabia din mana (Fenechiu sigur l-ar fi pus candidat pentru ca nu avea unul credibil) pentru cioara de pe gard. S-a dovedit ca aceasta cioara era una vopsita si a luat teapa.

Sigur, PD-L nu-l va marginaliza. Inca. Poate ii va oferi si posibilitatea de a deveni parlamentar. Dar nu asta isi dorea. Practic, daca matrozul va insista pe ideea ca a venit timpul ca Dan Carlan sa-si plateasca datoriile fata de partid, cariera politica a lui Lucian Flaiser a luat sfarsit. Si probabil cea a lui Dan Carlan, daca nu castiga Consiliul Judetean. Dar mai vedem. Ca politica din ziua de azi e de multe ori imprevizibila si surprinzatoare.

Sorin Oprescu - "De ce nu?"

Rasfoind presa si urmarind destul de atent scandulul din PSD cu privire la desemnarea candidatului acestui partid pentru Primaria Bucuresti, m-am amuzat de o chestie misto spusa de Sorin Oprescu. In contextul in care Geoana, Hrebenciuc si Vanghelie se dau de ceasul mortii sa-l opreasca pe doctorul Oprescu, senatorul PSD a pus degetul pe rana si a lansat o intrebare care doare: "Daca sondajele arata ca singurul din PSD care poate si are sanse sa fie primar general, de ce cativa oameni din partid se lupta sa nu candidez? Vreau sa mi se spuna si mie de ce nu vor sa candidez."

"De ce nu?". Tocmai din motivele pe care le-am mai spus cu alta ocazie. Pentru ca l-ar lansa pe Oprescu pe trambulina inspre sefia PSD si chiar spre Cotroceni. Pentru ca, prin puterea unui presedinte de partid, nu ar mai pune "botul" la "ciocolata", asa cum a facut Geoana, si va avea suficient singe in instalatie sa rada elementele negative si corupte din PSD.

Alte demisii din PSD!?

Dupa plecarea lui Flaiser din PSD Iasi apele s-au tulburat foarte tare in ograda lui Nichita. Nu din cauza lui Flaiser, ci din alte motive. Surpriza a fost ca grupul nemultumitilor e mult mai mare si toti sunt decisi sa plce. Pe rand. Surpiza cea mai mare a fost vicepresedintele Gabriel Surdu. A urmat Ionel Agrigoroaie, care a mai avut o tentativa de a-l parasi pe Gigi. Pe langa cei sase de azi mai urmeaza cativa. Exista multe informatii pe piata, suspiciuni si scenarii. Nu stiu cate sunt credibile. Insa am incercat sa aflu cat mai multe asa incat sa ma apropii de adevar.

Unul sigur care va pleca este Iovu Brezuleanu. Tot din echipa lui Flaiser de la CJ va mai fi cel putin un consilier judetean. In acelasi timp, sunt sanse mari ca 4-5 actuali primari si inca 4 candidati ai PSD la primarii de comune sa faca pasul dupa Flaiser. Cu o parte din organizatii. Totul se va petrece in curand, aproape de startul campaniei, asa incat PSD sa nu mai aiba timp de reactie. In acelasi timp, este de asteptat ca o parte din membrii de partid din zonele coordonate de Surdu si Agrigoroaie sa faca pasul la PD-L.

Toate acestea sunt doar intentii si nu neaparat se vor concretiza. Exista posibilitatea ca Nichita sa-i faca pe mare parte dintre cei in cauza sa se razgandeasca. La fel de adevarat este ca si Solcanu lucreaza aprig in subterane contra lui Nichita. Ramane de vazut ce se va intampla in perioada urmatoare.

Parerea mea e ca dupa alegerile locale se va decide totul. In functie de rezultatele PSD la Primarie, CJ si in judet, lupta interna se va transa de o parte sau de alta.

Oajdea - agitator cu interes la portofel

Il cunosc pe Daniel Oajdea inca din 1998. De cand eu eram student si reporter, iar el era sef de camin si sef de liga studenteasca. Desi am colaborat in anumite momente, pana in 2000, s-a facut ca m-a uitat. Nici eu n-am vrut sa-i aduc aminte public cum l-am cunoscut. Pentru ca nu-i o postura care l-ar avantja in cariera sa politica. Nu-i o postura care sa fie compatibila cu imaginea asta de justitiar si aparator al drepturilor cetatenesti pe care vrea sa si-o creeze.

Il vad acum pe acest domn cu aceleasi texte si cu aceeasi vrajeala pe care o avea in 1998-2000. Numai ca acum e mai matur, mai pervers si urmareste scopuri mai inalte. E in cautare de capital de imgine si capital politic. Tinteste clar spre o functie de parlamentar si are nevoie de notorietate si votul iesenilor. Iar acum are un teren proprice. Si-a gasit un adversar important, cu functie, asa incat atacurile sale sa fie vizibile. A gasit si temel de atac: bani public, lucrari de mantuiala, etc. Stiindu-l pe Oajdea imi este clar ca scopul lui este acela de a-si spori notorietatea si simpatia publica. Il doare in cot de ieseni si de golaniile pe care le-a facut primarul Nichita. singurul sau regret vizavi de golaniile primarului este, probabil, ca n-a impartit "malaiul" cu el.

E pacat ca demersurile de creionare a dezastrului celor patru ani de conducere sub Nichita e compromis de un personaj precum Oajdea. Stiind ca acest demers ascunde de fapt un interes major la portofel a domnului Oajdea nu am cum sa privesc cu ochi buni actiunile anti-Nichita intreprinse de acest personaj. E jalnic pentru PD-L ca nu au gasit un om mai curat sufleteste pentru a fi purtator de mesaj pe aceste actiuni. Nu sunt de acord cu politica asta de fraierire a electoratului, pe principiul ca iesenii sunt prosti si pun botul la astfel de actiuni.

Eu nu pot sa cred in corectitudinea acestui personaj Oajdea, stiind cum a tras pe sfoara cateva mii de studenti in perioada 1998-2000. Cum i-a folosit ca masa de manevra pentru a-si rezolva probleme personale. De ce as crede ca s-a schimbat? De ce nu mi-as pune intrebarea daca nu cumva aplica aceeasi tactica acum ca si atunci? De unde nu stiu eu ca nu are acum, ca si atunci, interese personale ascunse?

Fenechiii maninca rahat. Degeaba

Il stiu pe Anghel Ficu de cand era un student mediocru la ETH. De cand umbla, cu caciula in mana ca la pomana, pe holurile facultatii pentru a se ruga de profesori sa-l treaca examenele. De cand, impreuna cu colegii de an si de camin, faceam caterinca de el si de alti papagali ca el.

Vad ca a ramas la fel de mediocru. Am urmarit un comunicat dat de acest personaj. Condamna PD-L ca a acceptat in randurile sale acesti pesedisti. Ba mai mult, insista pe ideea reinvierii FSN.

Stiu foarte bine ca baronul Fenechiu negociase cu Flaiser o astfel de miscare. Adica, Flaiser sa treaca in PNL cu aceste persoane la brat si sa devina candidatul liberalilor la CJ. Cum Flaiser i-a refuzat nu mai e bun. E un rebut. Cum asa! Pai adineauri il vroiati. Acum nu mai e bun?

Reactia lui Ficu face mult rau liberalilor. Daca primele reactii ale lui Nichita au fost rezervate si de bun simt, reactia PNL este suspect de vehementa si acuzatoare. De parca cei 6 ar fi parasit PNL si nu PSD. Iar aceasta atitudine lasa impresia ca PNL va trebui sa faca, in campanie, treaba murdara a PSD. Adica, sa-i atace pe Oprea&comp pentru a-i face cale libera lui Nichita. Iar comunicatul lui Ficu nu va face altceva decat sa dea apa la moara pedelistilor in a pedala pe intelegerile subterane dintre PSD si PNL. Practic, o miscare gratuita si gresita a PNL care, fie vorba intre noi, s-a scarpinat in ... fara sa-i manance.

Flaiser s-a dus. La PD-L

In sfarsit sa confirmat. Lucian Flaiser a plecat la PD-L. Si probabil va fi candidatul acestui partid pentru fotoliul de presedinte al CJ. Era aproape firesc. El asta isi dorea de la PSD. Nu un post la centru ca parlamentar. PD-L i-a oferit sansa aceasta. Si garantia ca, daca nu iese presedinte, va fi desemnat pe un colegiu de deputat in toamna. Asa ca Flaiser nu a pierdut nimic.

Impreuna cu Flaiser au mai plecat alti pesedisti: Gabriel Surdu, sotii Agrigoroaie, Adrian Iurcan, Romeo Ciobanu. Trambita PD-L afirma bombastic: "sase din greii PSD au trecut la PD-L". Putin cam fortat. In afara de Flaiser si Surdu, restul sunt nesemnificativi. A, poate inca unul. Antonela Agrigoaroaie poate fi considerat greu/grea doar daca ne uitam la gabarit si cantar.

In schimb altceva observ. Au plecat sase persoane. Cinci dintre ei au fost si au ramas apropiati ai senatorului Ion Solcanu. Astept sa vad si alte miscari. Vor mai fi si altii care vor pleca din PSD cu destinatia PD-L. Cati primari? Cati consilieri locali si judeteni? Cati parlamentari?

Jocuri de culise la PSD

Observ ca de ceva timp se da o batalie apriga in PSD. La suprafata pare una minora. Dar implicatiile ei sunt mult mai profunde. E vorba clar de nominalizarea candidatului PSD la Primaria Capitalei.

Mai mult ca niciodata, PSD are sanse mari sa obtina, pentru prima data in istoria sa, fotoliul de primar general al Bucurestiului. Drept pentru care, in jurul acestei oportunitati au inceput sa se teasa itele unor interese majore.

Pe de o parte, Marean Vanghelie isi doreste pozitia aceasta foarte mult. In primul rand din punct de vedere financiar. In al doilea rand pentru obtinerea unei pozitii de forta in partid. Insa nu prea are sanse. Iar multi din colegii sai de partid nu il vor. Considera ca partidul s-ar face de rusine cu aceasta candidatura a unui personaj considerat semianalfabet.

Pe de alta parte, Miron Mitrea este impins de la spate spre aceasta pozitie de catre gruparea Hrebenciuc, care are interese imobiliare si financiare majore. Ca sa nu mai punem la socoteala ca, Primaria Bucuresti ar fi o sursa foarte buna de documente si informatii despre modul cum Basescu si oamenii lui au facut averi fabuloase in ultimii ani de zile.

Nu in ultimul rand, Sorin Oprescu este sprijinit clar de oamenii lui Iliescu si Nastase. Interesul lor este clar. Oprescu trebuie readus in prima linie a PSD. Prin varful de lance Sorin Oprescu ei isi vor satisface setea de razbunare fata de cei care i-au curatat pe rand de la carma PSD. E clar pentru toata lumea ca, miza cea mai importanta a acestei batalii o reprezinta viitorul PSD.


Practic, lucrurile stau in felul urmator: daca Sorin Oprescu castiga Primaria Capitalei, este clar ca in scurt timp va trebui sa primeasca o functie de conducere importanta in partid. Exista doar doua functii de acest gen: presedintele organizatiei Bucuresti sau presedintele PSD. Castigand Primaria bucuresti, Oprescu va forta obtinerea conducerii PSD. Unde, stie ca va fi sustinut de gruparea Iliescu-Nastase, dar si de Vanghelie. Da, de dusmanul Vanghelie, care stie ca singura sansa de a ramane presedinte la Bucuresti este ca Oprescu sa obtina fotoliul de presedinte al PSD.

Planul batranului Iliescu e unul pe termen lung. Daca Oprescu devine primar general inseamna ca are o simpatie foarte ridicata la bucuresteni. Voturi multe si insemnate intr-un fief care nu a fost nciodata al PSD. In acelasi timp, Oprescu devine concomitent Presedinte al PSD. Imagine buna, carisma, educat, prezentabil si cu priza la public ... Exact ce-i trebuie unui candidat la functie de ... Presedinte al Romaniei. Da. Asta e planul. Oprescu candidatul PSD la alegerile din 2009. Singurul care il poate dobori pe Traian Basescu.

Prin urmare, batalia pentru nominalizarea candidatului este una cu viziune pe termen lung. Chiar daca Oprescu nu va fi nominalizat, el tot va candida. Si va avea sanse la fel de mari de a fi primar. Iar daca va reusi, sa fiti siguri ca va deveni presedintele PSD.

Porumboiu, un ipocrit

Cand il intrebi ce fel de om este, Adrian Porumboiu iti povesteste cat de cinstit, onest, curat si uscat se afla. Iti toarna minciuni despre cinstea si verticalitatea sa incat chiar il crezi pe cuvant. Uneori, si el crede in minciunile pe care ti le spune.

Vad ca acest personaj a devenit din ce in ce mai antipatic in fotbalul romanesc. Dupa ce a facut blat ordinar cu Steaua, de nu vroiau vasluienii sa atace poarta lui Zapata, a aparut pe la TV si in presa si se dadea Fecioara Maria. Ba mai mult, acuza jucatorii si antrenorii ca au trantit meciul. Vrajeala ieftina. Nimeni de la Vaslui nu tranteste un meci decat daca i-o cere patronul. Ca doar nu-i stana fara stapani, ca la Poli Iasi! A trecu episodul cu Steaua si s-au mai linistit apele.

In schimb, a venit meciul cu Ceahlaul. Patronul/finantatorul Adrian Porumboiu e prieten la catarama cu patronul/finantatorul Gheorghe Stefan. Daca FC Vaslui e lipsita de griji (nici sanse la UEFA, nici probleme cu retrogradarea) ce nevoie avea sa bata pe Ceahlaul. In schimb formatia lui Pinalty avea nevoie de cele trei puncte ca de aer. Prin urmare, blatul s-a facut. Ce ma deranjeaza mai tare e, nu ca s-a aranjat un meci. Ca nu e primul si nici ultimul. Ma deranjeaza in schimb tupeul si nesimtirea acestui personaj obscur numit Porumboiu care se face ca n-are nicio legatura cu acest aranjament si joaca un teatru oribil pentru presa. Ma mir ca fiul sau, regizorul, nu i-a atras atentia cat de fals este cand joaca rolul omului cinstit si onorabil. Nu-l prinde bine aceasta postura. Asa ca, nu ne ramane decat sa-l ignoram pe acest impostor care, mai mult da din gura ca o parasuta de la gara.

Movila, deputatul "maine"

Am vazut ca, de ceva timp, "deputatul pomana", in speta Petru Movila, se poate gasi acum si pe internet. E leit ca si in realitate. Nu spune nimic interesant. Ca si in realitate. Nu stiu daca pe net incearca sa-si muste singur urechea. Ca si in realitate. Dar am vazut ca spune vorbe adanci.De exemplu: "fac ceea ce spun ca fac". Nu stiu daca e din putul gandirii lui, dar e profund. Si inca ceva. Mai stiu cativa prieteni de-ai lui care il poreclesc: "deputatul maine"!. Am fost curios sa aflu de ce. Zic ei ca orice l-ai ruga pe domnul deputat el iti raspunde: "te rezolv maine". Promite si nu se tine de cuvant. Cunosc multi care s-au parlit cu el. Care l-au ajutat la greu si pe care i-a rezolvat "maine". Probabil ca asa o sa-i spuna si iesenii in ziua votului: te votam maine, dupa alegeri.

Cu cine joaca solcanistii?

Daca se vor adeveri zvonurile ca Lucian Flaiser va trece la PD-L si va candida pentru presedentia Consiliului Judetean, inseamna ca acesta devine apogeul luptei din PSD intre aripile Nichita si Solcanu. Este evident ca Solcanu si-a montat vechii tovarasi de cumetrii si smenuri impotriva actualului presedinte al PSd, Gheorghe Nichita. Este la fel de evident ca Nichita nu a facut nimic pentru a-si crea un nucleu dur care sa-l sustina, si nu a facut nimic concret in scopul de a-l izola pe Solcanu de restul organizatiei.

Recentele miscari cu iz electoral (inlaturarea lui Neculai Ratoi si a lui Lucian Flaiser) au spart buboiul. Ratoi strange semnaturi pentru a candida la Primaria Pascani impotriva PSD. Flaiser, se pare ca a ales sa faca acelasi lucru la CJ. Sunt doua personaje cu bazine electorale importante care pot schimba oranduirea culorii politice in judet. Sunt ferm convins ca cei doi s-au sfatuit indelung cu batranul Solcanu, dar si cu greii de la centru din aripa Iliescu-Nastase. Practic, semnalul dat de Flaiser si Ratoi este ca aripa Solcanu nu capituleaza. Ba mai mult, isi cere drepturile la pozitii strategice.

Nu stiu cat de capabil este Nichita sa gestioneze acest razboi. Dar stiu ca nu a fost capabil sa inlature o parte din oamenii lui Solcanu din structurile de conducere. Acest lucru i-ar putea cauza grav, dupa alegeri, in cazul unor rezultate nesatisfacatoare. Ca sa nu mai spun ca, in cazul in care nu mai iese primar, solcanistii ii iau gatul pana in toamna. Iar daca va iesi basma curata din acest razboi, nu inseamna ca va avea parte de liniste. Deja, in jurul lui Simirad, se contureaza o grupare care doreste puterea in PSD Iasi...

Flaiser&PDL vs Simirad&PSD

Incepe sa se contureze tabloul de start pentru sefia Consiliului Judetean. PSD si-a anuntat candidatul in persoana lui Constantin Simirad. PNL il anunta pe Traian Dobre drept viitor pretendent la CJ. PC l-a anuntat pe Daniel Matasaru. Ramane PD-L. Restul chiar ca nu mai conteaza, decat in cazul in care vor arunca in joc un candidat surpriza.

A aparut o informatie, pe un site, neconfirmata oficial, cum ca Lucian Flaiser a batut palma cu PD-L pentru a deveni candidatul partidului prezidential in cursa pentru presedentia CJ Iasi. In acelasi timp, PNL l-a desemnat candidat pe Traian Dobre, ceea ce inseamna ca Flaiser l-a refuzat pe Fenechiu. Totodata, Flaiser a anuntat ca nu dispune de resurse financiare pentru a candida independent. Dar nu a zis ca nu ar vrea sa candideze. In aceste conditii, sunt sanse de peste 90% ca Lucian Flaiser sa fie optiunea PD-L. Un singur reper mai conteaza: zestrea de voturi si de oameni pe care o va aduce Flaiser la maritisul cu PD-L. Cat de mult vor conta aceste voturi se va vedea.

Cert este ca, in aceste conditii, lupta s-ar da intre Flaiser si Simirad. In conditiile in care in judet cei doi stau aproximativ la fel la notorietate si intentie de vot, decisive vor fi voturile din municipiu. Iar aici, PSD sta mai prost decat PD-L, iar in traista lui Simirad atarna greu scandalul creat de Solcanu&Nichita, in 2003, pentru a-l scoate pe acesta afara din Primarie. Asa ca lupta de la CJ devine mult mai aprinsa si mai stransa decat la Primarie.

Neculai Ratoi nu se lasa

Duminica, un personaj din fruntea PDL mi-a confirmat o informatie recenta: Neculai Ratoi, actual primar al municipiului Pascani, strange semnaturi pentru o noua candidatura. Asta in conditiile in care PSD l-a desemnat candidat pentru Primaria Pascani pe actualul viceprimar Dumitru Pantazi. Desi s-a jurat ca nu mai vrea la Primarie, Ratoi foloseste structurile de partid si de stat, pe care le are in mana de mai bine de 16 ani, pentru a strange semnaturi de la populatie pentru o noua candidatura. Si vrea sa candideze din partea unui alt partid!

In aceste conditii, exista doua posibilitati: ori primarul s-a certat cu cei din conducerea PSD si va rupe filiala in doua pentru a candida la Primarie, fie este o strategie a PSD pentru a castiga, pentru inca un mandat, fotoliul de primar.

In primul caz, este foarte posibil ca, in contextul certurilor multiple dintre Solcanu si Nichita, precum si dupa inlaturarea lui Flaiser, Ratoi sa fi realizat ca, in "filiala lui Nichita", nu mai are viata lunga. Prin urmare, singura lui sansa de a ramane in prim-plan si a pastra o pozitie de negociere pentru viitor este doar incercarea de a castiga Primaria Pascani. Independent sau din partea altui partid. Sanse are deoarece suburbiile, unde se aduna voturi bune, sunt in proportie majoritara cu el.

In al doilea caz, este plauzibila ideea unei strategii la PSD pentru alegerile din Pascani. Adica, Pantazi sustinut de PSD ia multe voturi de pe municipiu, in special de la alegatorii care sunt satui de Ratoi, dar nici nu ar vota cu Leonard Rusu sau Grigore Craciunescu, dar si o parte din voturile din suburbii, unde este destul de apreciat. In acelasi timp, Ratoi ar contabiliza voturile din suburbii si electoratul sau stabil din municipiu. In aceste conditii, exista sanse de peste 75% ca in turul doi sa intre Ratoi si Pantazi, reducand sansele lui Leonard Rusu. Practic, prin aceasta miscare, PSD ar avea asigurat fotoliul de primar si mai mult ca sigur si o majoritate in Consiliul Local.

Ramine de vazut ce se va intampla pana la alegeri si cine va lua startul in campania electorala.